Demența vasculară

Demența vasculară se manifestă sub trei forme diferite

Demența vasculară se manifestă sub trei forme diferite

Demența vasculară este o disfuncție cognitivă determinată de tulburări ale circulației sanguine cerebrale. Scăderea aportului de sânge și nutrienți duce la suferința țesutului cerebral cu distrugerea acestuia. Deficitul de perfuzie cerebrală se poate produce în teritoriul unui vas mai mare afectând integral țesutul dependent de vasul afectat sau poate fi în teritoriul vaselor mici producând mici leziuni lacunare în toată substanța albă a creierului. În primul caz, vorbim de boala vaselor mari și disfuncția cognitivă vasculară post stroke iar în al doilea caz vorbim de boala vaselor mici și demența subcorticală. Termenul de demență vasculară este, în prezent, înlocuit de termenul de disfuncție cognitivă vasculară, mai cuprinzător.

Se face o distincție între disfuncția cognitivă vasculară și demența propriuzisă. Disfuncția cognitivă este o afectare a funcției cognitive pe unul sau mai multe domenii (memorie, atenție și calcul elementar, procesare vizuo-spațială, limbaj, gnozie vizuală, gnozie auditivă etc) ce afectează sau nu activitățile zilnice ale pacientului și poate fi o etapă precedentă a demenței, pe când demența se definește ca un deficit cognitiv în multiple arii cognitive, mai sever și mai cuprinzător, ce alterează activitățile zilnice ale pacientului. Disfuncția cognitivă este un termen mai cuprinzător în sensul că ea cuprinde și deficite discrete, decelabile prin testări neuro-psihologice speciale pe când termenul de demență se aplică doar cazurilor mai grave de deficit cognitiv. Disfuncția cognitivă vasculară poate fi un defect stabil non-progresiv pe o perioadă lungă de timp, pe când termenul de demență presupune o progresivitate vizibilă în timp.

Demența vasculară se manifestă sub trei forme clinico-evolutivo-etiologice diferite: disfuncția cognitivă vasculară post-stroke (AVC), legată de AVC-ul din teritoriul vaselor mari cerebrale, disfuncția cognitivă vasculară multiinfarct (demența multiinfarct, lacunarism cerebral) din boala vaselor mici și disfuncția cognitivă vasculară prin infarcte strategice în care o leziune relativ mică și izolată afectează punctual circuitele memoriei și duce la alterarea procesului de învățare.

Deoarece disfuncția cognitivă dată de leziunile cerebrale vasculare (infarct sau hemoragie) unice poate fi neprogresivă timp ani de zile, s-a pus sub semnul întrebării însăși existența entității de demență vasculară; de aceea, au fost introduși termeni precum pseudo-demența vasculară sau pseudo-demența afazică.

Disfuncția cognitivă vasculară, spre deosebire de disfuncția cognitivă din bolile degenerative, are un debut și o evoluție marcată de alterarea bruscă și în trepte a funcțiilor cognitive ce corespunde cu fiecare nou eveniment vascular (AVC - accident vascular cerebral).

Ca și simptomatologie clinică, disfuncția cognitivă vasculară poate cuprinde tulburări de limbaj, tulburări de calcul elementar, tulburări de vedere, dezorientare spațială, indiferență fată de boală, schimbarea ritmului somn-veghe, semne ce se asociază unor deficite motorii (hemipareze). În cazul disfuncției cognitive vasculare cauzată de boala vaselor mici, în care se produc succesiv infarcte cerebrale de mici dimensiuni (sub 1 cm) uneori trecute cu vederea, declinul cognitiv nu este punctat de evenimente vasculare majore, prin urmare, semnele inițiale sunt mai subtile: oboseală nervoasă, tulburări de concentrare, senzație de gândire dureroasă, irascibilitate, dificultăți de elaborare a planurilor de acțiune, tulburări de gândire complexă. Tulburarea de memorie este secundară dificultății de concentrare și deficitului de atenție și mai puțin legată de procesul de memorare propriu-zisă. În boala vaselor mici pacientul nu are asociat un deficit motor evident dar prezintă o lentoare motorie și o dificultate de acționa eficient și rapid. Este alterată funcția executivă. Pe măsură ce boala avansează apar semne neurologice propriu-zise: se instalează tulburări de mers, mersul devine cu pași mici și aderenți de sol, apare un râs sau plâns facil, apar tulburări sfincteriene (micțiuni imperioase sau chiar incontinență), o lentoare a mișcărilor sacadice ale globilor oculari și tulburări de deglutiție.

Cauzele și factorii de risc ai disfuncției cognitive vasculare se suprapun peste cauzele de AVC. Cauzele demenței vasculare se împart în două categorii: cauze modificabile și cauze nemodificabile. Din cauzele pe care nu le putem modifica, vârsta este cea mai importantă. Sexul este un factor de risc nemodificabil, la fel și o predispoziție genetică (de exemplu purtătorii alelei ApoE4 prezintă un risc crescut de demență vasculară și Alzheimer).

Factorii de risc modificabili sunt cei mai importanți pentru că în legătură cu ei avem strategii de reprimare. Pentru disfuncția cognitivă vasculară cel mai important factor de risc este hipertensiunea arterială (HTA). Deși nu are semne clinice (nu doare, nu se simte decât atunci când este complicată), HTA uzează în timp vasele și determină remodelarea lor. Vasele mari de sânge sunt modificate aterosclerotic, iar vasele mici de sânge se îngroașă pentru a rezista presiunii crescute și, astfel, li se micșorează lumenul blocând circulația sângelui. Diabetul zaharat este un alt factor de risc important. La fel, hiperlipidemia (colesterolul, lipidele și trigliceridele crescute) participă la ateroscleroză și la obstruarea vaselor. Fibrilația atrială netratată duce la embolii cerebrale repetate și la alterarea statusului cognitiv. Stilul de viață este un factor de risc modificabil care poate favoriza disfuncția cognitivă vasculară: sedentarismul, stresul asociat cu tristețea, obezitatea, etilismul sunt factori ce favorizează bolile vasculare cerebrale și cardiace.

Tratamentul disfuncției cognitive vasculare este limitat. Puține medicamente și-au dovedit eficiența în demența vasculară. Miza tratamentului este aceea de a preveni un nou eveniment vascular și prin aceasta, încă o treaptă de deteriorare. Tratamentul hipertensiunii arteriale, tratamentul cu statine pentru colesterol și trigliceride crescute, tratamentul antiagregant de fluidifiere a sângelui, controlul glicemiei cu dietă și medicație sunt metode dovedit eficiente de prevenție a AVC și a deteriorării cognitive subsecvente.

O serie de măsuri suplimentare ajută la conservarea creierului la risc: o alimentație care evită dulciurile concentrate, grăsimile solide, excesul de sare, exercițiile fizice (mai ales exercițiile cardio, dansul, mersul la munte), antrenamentul mental (exerciții de memorie, jocuri speciale, cuvintele încrucișate, cititul ziarului), prezența în societate și activismul social, o bună inserare în realitate, toate conduc la menținerea funcționalității creierului și la conservarea abilităților mentale ale persoanelor sănătoase și cu risc.

Posted in Blog, Demența vasculară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *