Despre Demența Alzheimer, pe scurt…

Este demența Alzheimer o formă de nebunie?

Ce este boala Alzheimer (BA)?

BA este o boală neurodegenerativă cu trăsături caracteristice clinice și patologice.
BA face parte din marea familie a demențelor, care au ca trăsătură comună tulburări ale memoriei - în mod obișnuit este afectată înregistrarea, înmagazinarea și reproducerea informațiilor noi și apare un deficit de gândire.
În mod particular, BA include prezenta demenței, debut progresiv și degradare lentă a funcțiilor creierului.

Care este vârsta de debut?

BA se clasifică în BA cu debut precoce - sub vârsta de 65 de ani și cu debut tardiv după 65 de ani, când de cele mai multe ori apare sub forma demenței mixte - Alzheimer și vasculare.

Este demența Alzheimer o formă de nebunie?

Deși conform DEX, demența este alienație mintală, nebunie, iar demența senilă (care nosologic se confundă cu BA) ar însemna demență care progresează cu vârsta, din punct de vedere medical între acești termeni nu putem pune semnul egal.

Care sunt stadiile demenței Alzheimer?

  • Stadiul ușor (incipient)dominat de negarea simptomelor, scăderea performanțelor la serviciu (pentru salariați), dezorientare spațială în zone necunoscute, tulburări de memorie de scurtă durată - uită ce tocmai a citit, are nevoie de listă pentru a face cumpărături complete. Acesta este stadiul peste care se trece cu ușurință (rămâne nediagnosticat) în cazul pensionarilor. Simptomele trec neobservate, sunt minimalizate sau puse pe seama vârstei. Cu toate acestea, stadiul ușor este cel mai important pentru punerea diagnosticului și pentru o intervenție terapeutică cu maximă eficientă.
  • Stadiul intermediar (moderat)are câteva caracteristici: semnul "întoarcerii capului" (la întrebări la care nu poate răspunde, bolnavul întoarce capul spre însoțitor, rudă), devine retras social, neagă boala, dezorientare spațială în locuri familiare, probleme de abstractizare, tulburări de limbaj.
    Progresiv apare scăderea interesului pentru igiena personală, necesită supraveghere, e dezorientat temporo-spațial, nu-și mai recunoaște rudele, are halucinații și delir, tulburări de comportament (vagabondaj, comportament sexual perturbat, tulburări de limbaj severe, citește și calculează dificil, poate să apară dificultate severă la îmbrăcat – "nu mai știe ce să facă cu mâinile").
  • Stadiul sever-avansat (tardiv)- apare indiferența socială, apatia, incontinența sfincteriană mixtă, dependență de îngrijire - necesită de obicei instituționalizare.
    Pot apărea tulburări severe de comportament - agresivitate, agitație, vagabondaj. În aceste faze de obicei sunt vulnerabili să se rătăcească, există risc mare de deces prin accidente rutiere sau îngheț, insolație, inaniție, deshidratare.
    Limbajul poate dispărea in totalitate, „comunicarea se face prin gemete, țipete".
    Se produce schimbarea ritmului somn-veghe - ziua somnolență, noaptea insomnii perturbatoare.

Care sunt cauzele BA?

Cauzele sunt încă suficient de controversate. Începând de la prima ei descriere în 1906 de către dr. Alois Alzheimer și până în prezent, au fost incriminați o serie de factori. Pe scurt, în prezent se cunoaște mai mult despre leziunile existente în creierul unui bolnav de Alzheimer decât despre cauzele care au dus la aceste modificări. Cert este că există o cauză genetică la unele dintre cazuri, iar acolo unde nu, există o serie de factori de risc care duc la îmbolnăvire. În termeni laici, BA fiind o îmbătrânire a creierului, toți factorii care contribuie la aceasta pot fi incriminați: stresul, vârsta, bolile cardio-vasculare (cardiopatie ischemică dureroasă, hipertensiune arterială), expunerea la substanțe toxice și radiații, nivel ridicat de colesterol, DZ, alcoolismul, fumatul etc.

Cum punem diagnosticul de BA?

ESENŢIALÃ este diagnosticarea precoce.
Cum?

Cea mai importantă etapă - istoricul bolii și anamneza (discuții detaliate și structurate cu pacientul și anturajul acestuia);

  • examinarea clinică– examenul psihiatric, de foarte multe ori relevant;
  • examinarea neuropsihologică- folosirea celui mai la îndemână instrument MMSE (Mini Mental State Examination) care practic ar trebui să fie la îndemâna oricărui medic care are de-a face cu pacienți între 45-85 de ani. Scorurile sunt între 30 (scor care liniștește, dar dacă avem suspiciuni clinice, „nu ne culcăm pe o ureche", ci investigăm mai departe) și 0 care reflectă o formă gravă de BA. Putem menționa și testul ceasului - simpatic și relevant pentru diagnostic și stadializare.
    Pentru rigurozitate terapeutică se impun explorări neuroradiologice - tomografia computerizată și rezonanța magnetică nucleară, ultima reprezentând viitorul în diagnosticul paraclinic al demențelor de diferite cauze.

Ce e de făcut în momentul diagnosticării bolii?

Primul sfat: PANICA NU AJUTÃ CI AGRAVEAZ˜!
BA beneficiază de tratament gratuit în oricare din stadiile ei; desigur IDEALàeste diagnosticarea precoce, dar chiar și pentru stadiile medii și severe există remedii medicale pentru a stopa, încetini sau a ameliora simptomele perturbatoare.
- SFAT pentru medicii de familie sau alte categorii de specialiști care vin în contact cu BA: NU VEDEM UN CAZ DE BA CA PE O CAUZÃ PIERDUTÃ, CI O VIAȚĂ DE OM CARE CONTEAZÃ!!! și un singur an mai liniștit în această boală se consideră un câștig!
- SFAT pentru familii și îngrijitori: să uităm de stigmă, de nebunie, de ce spune lumea și să nu uităm că persoana afectată de această boală este neajutorată ca un copil și să o tratăm ca atare.

Care sunt problemele cu care se lovesc familiile?

încărcarea și tensionarea vieții de zi cu zi duce la oboseală, deznădejde, boală între îngrijitorii principali (de obicei o singură persoană este "DESEMNATÃ" de restul familiei să ducă tot greul);

  • problemele financiare;
  • lipsa suportului guvernamental și comunitar;
  • lipsa serviciilor de tip "instituție" care să găzduiască bolnavii în stadii grave, terminale.

Care este rolul și eficiența Societății Române Alzheimer filiala Timișoara?

Fiind unica organizație din vestul țării care se ocupă în mod special de BA, rolul Societății Romane Alzheimer este unul esențial și anume acela de a oferi asistenta profesionistă în diagnosticare, monitorizare și tratament. Eficiența Societății Române Alzheimer filiala Timișoara reiese din faptul că de la înființarea sa în anul 1996 au fost diagnosticate și monitorizate medical în cadrul acesteia peste 350 de persoane.
Un nou obiectiv al organizației noastre este acela de a înființa un grup de suport pentru a veni în sprijinul aparținătorilor şi îngrijitorilor bolnavilor de Alzheimer.

Ce ar trebui făcut pentru a fi mai bine?

Lobby pentru un plan național cu buget separat de oricare altul, care să vizeze direct această maladie CARE NU ALEGE!!!
Iată câteva exemple de servicii disponibile în alte tari.

Pentru cei capabili să părăsească domiciliul:

  • spitale comunitare;
  • centre pentru vârstnici;
  • grupuri de suport pentru persoane cu BA și îngrijitorii lor;
  • programe educaționale;
  • servicii de livrare alimente la domiciliu;
  • cămine bazate pe întrajutorare – trai în grup;
  • organizații destinate managementului cazurilor;
  • servicii destinate informării populației.

Pentru cei incapabili să se deplaseze, iată o soluție. În tarile vestice există de mult timp servicii de tip "respite", locuri care dau familiei posibilitatea de a face pauză, de a avea weekend-uri sau chiar vacante, putând lăsa bolnavul în aceste servicii. Acest tip de servicii pot fi organizate timp de câteva ore pe zi, câteva zile sau durate mai lungi. Tipuri:

  • în interiorul locuinței;
  • în centre de zi sau de noapte;
  • instituții tip cămin de îngrijire sau spitale specializate.

Îngrijitorii preferă îngrijirea la domiciliu știut fiind faptul că orice modificare în ambientul bolnavului accentuează confuzia și poate produce sau agrava tulburările de comportament.

Posted in Blog, Dementa Alzheimer, Recomandate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *